Madonna versus Maria

Madonna versus Maria




Traian Danciu
Sâmbătă, 08 August 2009

Cu cât noul său album a fost mai criticat de fanii fideli, cu atât mai gălăgioase au devenit mişcările extramuzicale ale artstei, care includ promovarea noii sale credinţe, Kabbalah.

Concertul Madonnei din "bastionul catolicismului european", Polonia, programat în ziua în care credincioşii sărbătoresc Adormiriea Maicii Domnului, 15 august, trezeşte mânia credincioşilor catolici, susţinuţi de Lech Walesa.

"Este o provocare satanică", a declarat Lech Walesa, câştigător al Premiului Nobel pentru Pace în 1983, pentru rolul avut în înfiinţarea primului sindicat liber al muncitorilor din ţările comuniste. Este o perioadă a pelerinajelor în Polonia, de-a lungul întregii ţări, sute de mii de pelerini, în special tineri, îşi petrec nopţile pe câmp, iar zilele pe drumuri, călătorind spre mânăstirea Jasna Gora din sudul Poloniei, care adăposteşte o icoană înnegrită a Fecioarei Maria, cunoscută sub numele de Madonna cea Neagră.

"Sunt o persoană religioasă şi doresc ca astfel de evenimente să nu aibă loc cu ocazia sărbătorilor importante din religia mea", a explicat Lech Walesa. Tototdată, o organizaţie ultracatolică poloneză a anunţat, la începutul lunii iulie, că va organiza zilnic şedinţe de rugăciuni colective în faţa primăriei din Varşovia, pentru a protesta faţă de show-ul pe care Madonna îl va susţine în capitala Poloniei.

Dacă Madonna nu s-a dovedit foarte inspirată în programarea acestui spectacol, (sau poate este o nouă provocare după reţeta pe care chiar ea a consacrat-o), maşinăria de marketing a vedetei americane s-a dovedit funcţională totuşi în a promova mai noua religie a Madonnei, Cabala.

În căutarea religiei perfecte

Relaţia superstarulului cu religia a fost dintotdeauna ambiguă şi a generat speculaţii şi controverse. Arta niciunui alt artist de talia „reginei muzicii pop” (probabil pe acest tron nu este loc decât pentru o singură persoană) nu a fost mai încărcată de simboluri religioase decât cea a Madonnei.

Un Tom Cruise, o Lisa Marie Presley sau un John Travolta, cu simpatiile lor pentru „învăţăturile” spiritual-economice ale grupării scientologice, sunt nişte numere banale în gâlceava starului cu religia. Madonna, în schimb, obligată de rolul de regină, de deschizătoare de trenduri în lifestyle-ul mondial, trebuia, probabil, să se orienteze dincolo de modele deja existente. Aici trebuie ţinut cont că Budismul, o religie simpatizată de staruri, era deja „ocupată” de nume precum Richard Gere sau Tina Turner, adepti cunoscuţi şi angajaţi ai învăţăturii îndepărtat-orientale.

Cu 12 ani în urmă, după lungi căutări (sau chibzuiri), Madonna a găsit acea „gaură” în sistemul star-religie şi şi-a îndreptat atenţia către spiritualitatea iudiacă, mai precis către un anumit segment al acesteia. Cântăreaţa a descoperit iluminarea prin învăţăturile Cabalei, un curent mistic religios care îşi are rădăcinile în Tora şi care combină esoterismul cu religia.

Ghidată de iluminări divine

Odată cu apariţia ultimului album, „Hard Candy” (2008), semnat Madonna, şi care propune ascultătorului un pop ceva mai superficial decât cel cu care ea îşi obişnuise fanii în ultimii ani, Madonna a încercat să amintească clientului
dezamăgit, fie prin vizite la mormântul sfânt in Israel, fie prin întâlniri cu persoanlităţi ale vieţii spirituale sau politicie israeliene, că, deşi ultima creaţie muzicală este uşor golită de profunzime, inima
creatoarei ei rămâne în mâinile divine ale continuei iluminări.

Cu cât albumul a fost mai criticat de fanii fideli, cucerind însă gusturile celor pentru care Madonna nu este altceva decât o cântareaţă de muzică pop şi partenera de duet a unui Justin Timberlake, cu atât mai gălăgioase au devenit mişcările extramuzicale ale artstei. Vizitele în Israel şi confesiunile făcute religiei de nişă din jurul Cabalei, precum şi copiii adoptaţi din Africa cu mult tam-tam, pot avea menirea să oblige opina publică la rîndul ei să nu uite ce face o adevărată „regină”.

Crezuri şi manevre de marketing

Un articol-interviu, oferit zilele trecute de Madonna, unei mari publicaţii israeliene, a devenit, aşa cum era de aşteptat, un nou prilej de a o aduce pe Madonna spirituală în actualitate, dar şi de a ne confrunta cu posibile scenarii care o plasează pe Madonna în centrul unor teorii bizare şi probabil nedrepte. Dar şi acest scenariu, care îi impută artistei o manevră de marketing, este doar un scenariu posibil.

Deasemenea este şi acela care tratează Cabala ca pe o grupare asemănătoare Scientologiei, sustinând că nu ar fi în cele din urmă decât o comunitate ai căror membrii au doar doar un interes economic în comun, sau cel care o vede pe Madonna în poziţia unui agent de imagine al statului Israelian. În cele din urmă poate fi totul mult mai simplu, iar cel din afară, trebuie mai întâi sa creadă că artista profită, ca oricare alt locuitor al lumii (libere), de o libertate fundamentală, aceea de a crede ce vrea, de a îşi alege religia după cerinţele propriului suflet.

Iar în cazul Madonnei, alegerea unei religii anume, uneia pe care o poate curta deschis, public, este probabil o urmare a unui demers îndelungat, a unei viaţi petrecute în relaţii spirituale controverse, create de creşterea în sânul unei familii conservativ catolice, pe de-o parte, şi de propria dorinţă de a deveni un star notoriu, pe de altă parte.

Madonna şi religia

Madonna şi „înclinaţiile” sale religioase au preocupat şi continuă să preocupe nu numai fani amatori, jurnalisti, ci şi sociologi, teologi sau alţi cercetători. Teologul Bernhard Alberer a dedicat o lucrare amplă fenomenului „Madonna şi religia”, exemplificând căutările spirituale ale artistei prin studierea din punct de vedere ale simbolicii religioase a 13 dintre vdieoclipurile artistei. Simbolica religoasă la Madonna se manifestă în muzica sa raportată mereu la experienţa artistei din timpul
copilăriei, scrie Alberer.

„Madonna provine dintr-o familie de condiţie materială medie, dar cu o mare motivaţie religioasă, catolică. La vârsta de cinci ani, viaţa ei a fost cutremurată de moartea mamei, o experienţă traumatică pe care cântăreaţa va încerca să o prelucreze mulţi ani mai târziu prin muzică. Ea frecventa şcoala unei mănăstiri unde predau călugăriţe, iar înainte de şcoală Madonna mergea la slujba religioasă de dimineaţă. Ca în cazul multor fete, eleve ale unei asemenea şcoli, şi Madonna avea dorinţa de a deveni călugăriţă într-o bună zi. În 1967 ea a fost confirmată primind şi numele de Veronica”. Nu trebuie uitat că Madonna nu este un nume de artist, ci chiar numele real al artistei, mai sublineaza teologul.

Împotriva naturii

Intrată în adolsecnţă Madonna Louise (Veronica) Ciccone a început să se intereseze mai mult pentru muzică şi dans, decât pentru religie, schimbare care a generat un conflict interior
cu sine şi, bineînţeles, şi unul exterior cu mediul în care creştea. Potrivit lui Alberer, acest conflict a condus la o iubire-ură faţă de religia catolică, manifestată în diverse forme încă de la debutul său în muzică. Podoabele atârnate de gâtul, urechile sau încheieturile tinerei artiste erau mai mereu cruci sau mătănii.

În videoclipul piesei „Like a Virgin” Madonna este îmbrăcată într-o rochie de mireasă (virgină), dar mişcările coreografice sunt intenţionat contrarii. Tot aici, descoperă Alberer, mai apar şi simbolori religioase mai putin evidente decât mătăniile şi crucile. Printre acestea ar fi un leu sau măştile cu chip de lei
ale dansatorilor, leul fiind simbolul sfântului Marcu. La mijlocul anilor 80, în videoclipul „La Isla Bonita”, avem doua imagini ale aceleiasi Madonna: una care îngeunchează în faţa unui altar rugându-se, strângând matănii în mâini, şi una care dansează pe stradă înconjurată de bărbaţi.

Anii 80 se încheie din acest punct de vedere cu videoclipuri precum „Oh Father” sau provocatorul „Like A Prayer”, supraîncărcate de simbolrui religioase, îngeri de culoare, preoţi, cruci, cimitire. Anii 90 continua şi radicalizează chiar manifestărea acestei ambiguităţi.

Cu videoclipul piesei „Justify my Love” Madonna „sparge” un alt subiect tabu al Bisericii Catolice: liberatatea sexuală. Homosexualitatea, voyeurismul, bisexualitatea şi sado-masochismul, toate „acompaniate” de o cruce atârnată de perete, sunt temele vizuale ale piesei.

Cochetărie cu simboluri musulmane

Odată cu apariţia albumului „Bedtime Stories”, în 1994, şi a videoclipului piesei cu acelaşi titlu, Madonna începe să caute, luându-şi, potrivit lui Alberer, un fel de rămas bun de la relaţia unidimensională şi obsesivă cu religia sa. În „Bedtime Stories” ea cântă: “Astăzi este ultima zi in care folosesc cuvinte. ... Cuvintele sunt nefolositoare, în special acele propoziţii care nu spun nimic. Cum ar putea ele explica cum simt eu?” („Today is the last day, that Iăm using words. ...Words are useless, especially sentences, they stand for anything. How could they they explain how I feel.”) . În videoclipul piesei Alberer recunoaşte simboluri ale cultului musulman, precum semiluna, dansatori dervish sau litere arabe, combinate cu simbouri creştine.

La doi ani după apariţia acestui album, Madonna devine mamă, botezându-şi fetiţa Lourdes, după numele locului de pelerinaj, unde în 1858 s-a arătat fecioara Maria. Este lesne de presupus că naşterea fetiţei a însemnat un moment crucial, unul al propriei renaşteri, după cum a declarat însăşi artista. Numele simbolic cu care şi-a botezat fetiţa este pe de-o parte o reverenţă adusă mamei sale, care mereu şi-a dorit să facă un pelerinaj la Lourdes, dar şi un simbol care marchează probabil cea mai importantă etapă a căutării spirituale a Madonnei.

Iluminarea prin Cabala

Madonna relatează astăzi în articolul publicat in „Yediot Ahronot” că aducerea unui copil pe lume a fost momentul în care ea a căutat răspunsuri la întrebările esenţiale ale vieţii, precum ce sens ar avea aceasta, iar că datorită unei întâlniri întâmplătoare, ea a început să se intereseze de Kabbalah. Dovada „vizuală” a acestei schimbări în viaţa artistei o fac videoclipurile de la finele anilor 90.

Albumul „Ray Of Light” şi videoclipurile acestuia conţin simboluri religioase universale, precum deşertul, corbul sau câinele negru, dar şi simboluri tipice religiei hinduse, precum cel purtat în palmă în videoclipul piesei „Frozen”, care îl reprezintă pe Brahma (divintate hindusa).

Anii două mii, în care Madonna devine mamă pentru a doua oară, par a se concentra în creaţia artistică a starului, din punct de vedere spiritual, din ce în ce mai tare asupra unei singure religii. Videoclipul piesei „Die Another Day”, din coloana sonoră a filmului „James Bond”, denotă clar apropierea Madonnei de religia iudaică. Pe braţul drept artista are tatuate trei litere, care semnifică „LAV” (Lamed Alef Vav), unul dintre cele 72 de nume ale lui Dumenzeu descrise în Cabala.

Aceleaşi trei litere apar şi pe speteaza scaunului electric după ce personajul interpretat de Madonna în videoclip se eliberează din acesta cu ajutorul puterii magice a unei curele de piele înfăşurate pe braţ. Un pasaj din textul piesei spune „îmi voi distruge ego-ul”. Una dintre învăţăturile Cabalei spune ca omul să nu dea prea multă importanţă propriului orgoliu.

O religie a bărbaţilor

Discuţiile legate astăzi de credibilitatea credinţei starului, ţinând cont că mulţi critică înclinaţia Madonnei către Cabala şi repetă că, tradiţional, învăţăturile acestea sunt rezervate doar bărbaţilor, pot fi văzute diferenţiat. Aceştia, critcând, nu ţin cont de cel puţin două aspecte. Unul este că Madonna s-a afiliat unei organzaţii Cabalistice cu sediul în Statele Unite, uneia care se înţelege ca mişcare reformatoare în cadrul Cabalismului (asta atrage după sine, în opinia unora, asemenărea cu Scientologia).

Al doilea aspect ignorat de critici ar fi că ei vorbesc totuşi despre Madonna, cea mai de succes artistă pe care a cunoscut-o planeta, omul care a creat trenduri, a revoluţionat muzica, a reuşit să convingă un număr impresionant de oameni că merită să îşi reconsidere atitudiniile vizavi de dogmele societăţii, ale religiei, în general faţă de libertatea fiecăruia de fi ceea ce simte.

Iar dacă în videolcipul piesei „Die Another Day” ea se eliberează din mâinile călăilor săi cu ajutorul acelei curele de piele, asa-numitului Tefillin (accesoriu care conţine pasaje din biblie şi care se poartă în mod tradiţional în timpul slujbei de dimineaţă), un obiect care e rezervat deasemenea doar bărbaţilor, de ce nu ar fi ea prima femeie care va ocupa poziţia rezervată unui bărbat în orânduirea impusă de regulile tradiţionale ale misticii iudaice?

De menţionat este că deşi aflată la începutul acestui „exerciţiu” spiritual, Madonna este considerată de mulţi drept cea care a lansat această modă în rândul starurilor din showbiz, ei vrând să observe că tot mai multi reprezentanţi ai lumii filmului şi muzicii, precum Demi Moore, Mercy, Gwineth Paltrow sau Elton John, ba chiar şi Briteny Spears se îndreaptă înspre acest „loc” spiritual „accesat” de Madonna.

Pop-Cabala îi enervează pe evrei

Mulţi evrei critică această tendinţă numită pop-cabala şi se opun ridculizării religiei lor prin interesele pe care le manifestă staruri precum Madonna pentru aceasta. Cine încearcă să creadă că Madonna face „reclamă” într-un fel sau altul statului Israel, ar avea în această critică o dovadă că mulţi, probabil majoritatea israelienlor, văd altfel starea lucrurilor.

Iar dacă se ia în considerare faptul că simpatizarea cu o religie anume nu presupune şi simpatizare cu un stat anume sau că două vizite făcute de artistă în Isarel nu convinge pe nimeni să îi asocieze propria imagine cu cu cea a Ţării Sfinte, nu se pote presupune, decât că Madonna acţionează şi de data aceasta doar în propriul nume şi în propriul interes, indiferent care ar fi acela.

TURNEU

Concertul din Ljubljana, anulat

Madonna şi-a anulat show-ul care ar fi trebuit să aibă loc la Ljubljana, Slovenia, pe 20 august, din cauza unor probleme de logistică apărute recent. Acest lucru, însă, nu afectează în niciun fel concertul pe care artista l-a programat, pe 26 august, în Parcul Izvor din Bucureşti, informează Emag!c Entertainment, organizatorii evenimentului. Cei care şi-au cumpărat bilete pentru concertul din Slovenia îşi pot recupera banii începând de luni, 10 august.

Conform declaraţiilor oficiale ale organizatorilor turneului, această anulare nu va a fec ta niciunul dintre celelalte concerte programate în cadrul „Sticky and Sweet Tour”, printre care Munchen, Budapesta, Belgrad, Bucureşti, Sofia şi Tel Aviv. Biletele rămase disponibile pentru concertul de la Bucu reşti, de pe 26 august, mai pot fi achiziţionate din reţeaua magazinelor Diverta sau on-line, de pe www.myticket.ro, la următoarele categorii de preţ: 120 lei (Gazon B), 600 lei (Gold Bar) şi respectiv 800 lei (cele VIP). Ultimele Pachete Gold, în valoare de 2.250 lei, sunt disponibile doar prin comenzi telefonice sau prin e-mail.

sursa: evenimentul zilei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu