Aici a crescut Moni!

Născută din ingemănarea a două neamuri de maghiari catolici, gaborii (Emil Gabor-tatăl) şi ceangăii (Veronica Bulaica-mama), Monica Columbeanu (23 de ani) nu a fost dintotdeauna prinţesa din palatul lui Columbeanu, ci o simplă şi umilă fată de la ţară, care croşeta macrame la lasetă şi prăşea la vie.

După căsătoria cu miliardarul Irinel Columbeanu, Monica a devenit un manechin de succesElena Matei, mătuşa Monicăi

Când avea doi ani, era să moară înecată

Casa în care a copilărit şi a crescut Monica am găsit-o undeva la 25 de kilometri de municipiul Bacău, pe culmile înalte ale Subcarpaţilor Moldovei, în satul Gîşteni din comuna Răcăciuni. E casa pe care părinţii ei au construit-o după ce au scăpat cu viaţă din inundaţiile de la începutul anilor ’90.

“Aveau casă în vale, dar le-a luat- o apa la inundaţii. Monica şi Ramona, care erau mici pe atunci, cred că aveau doi-trei ani, nu mai ştiu exact, erau să moară înecate. Au fost pescuite în ultima clipă din apele învolburate”, ne-a povestit baba Maria din sat, despre care ulterior am aflat că de la ea se propaga vocea celebrului radio-şanţ.

Situată la şoseaua principală, pe un deal care coboară într-o vale pe unde şerpuieşte un pârâiaş, casa în care a crescut Moni a fost ridicată de Emil Gabor pe un schelet din lemn, iar în loc de cărămidă sau ciment a folosit lut. Lut Acesta este WC-ul din curtea casei în care a crescut Monica Columbeanuluat din şanţ.

“Ce a mai lipit Veronica (n.r. – mama Monicăi Columbeanu) la casa aia... Zi lumină muncea. Lua pământ cu mâinile goale din şanţ. Nu avea serviciu. Îşi câştiga existenţa vânzând mileuri la Braşov. Monica o ajuta. Croşeta macrame la lasetă cu orele”, povesteşte vecina de peste drum, Maria Negru.

Undeva, în partea stângă a terenului, la o distanţă considerabilă de casă, se află WC-ul. În mijlocul naturii, construit ca şi locuinţa, în stil eco, adică din lemn.

“Când erau micuţe, fetele se jucau cât era ziua de lungă în valea din spatele casei, lângă pârâu”, povesteşte lumea din sat.

Casa a fost vândută, prin 2000, unei familii tinere. “Au dat-o cu 17 milioane, pentru că Veronica nu mai voia sub nici un chip să mai stea acolo.

S-au mutat în Bacău, în apartamentul pe care Emil îl primise, pe vremea lui Ceauşescu, de la stat. Veronica a fost de rea-voinţă şi din cauza asta s-a supărat şi Emil. Mereu avea câte ceva de reproşat lui sau neamurilor sale”, ne-a mărturisit Elena Matei (75 de ani), mătuşa lui Emil Gabor.

«E din neam de ţigani unguri»Baba Maria, vecina de peste drum, o ştie pe Moni de mică

Neamurile părinţilor Monicăi Columbeanu se regăsesc, comasate, în două sate din Răcăciuni: Gîşteni (din partea tatălui) şi Fundu Răcăciuni (mama).

“Amândoi sunt neam de unguri. Tatăl e din neamul ţiganilor gabori, iar mama, din cel al ceangăilor”, povesteşte baba Maria, care pare a le şti pe toate.

“Toţi ăştia sunt romanocatolici pe aici. Bine, la un moment dat, părinţii lui Emil s-au certat cu preotul catolic şi au trecut la ortodoxism”.

Monica Columbeanu, la rândul ei, s-a lepădat de catolicism şi a trecut la ortodoxism în clipa în care s-a măritat cu Irinel Columbeanu.

Cine sunt gaborii şi ceangăii

Pe teritoriul României, gaborii au fost identificaţi (printre alţii de autorul Walter Starkie) ca supravieţuind azi în rândurile aşa-zişilor “ţigani ardeleni” (fehér börö cigányok / ţigani “albi”) de limbă maghiară (“Gabor” în maghiară se traduce prin Gabriel/Gavriil). Aceştia au o vestimentaţie distinctivă, extrem de conservatoare, asemănătoare cu a evreilor habotnici, purtând pălării negre tip “fedora” cu boruri largi, cămăşi albe, pantaloni negri de catifea.

Primii maghiari, în Moldova

Primele surse menţionează prezenţa unei comunităţi etnice maghiare în Moldova încă din secolul al XIIIlea. În secolele XV-XVI, numeroşi saşi şi maghiari din Transilvania au continuat să se stabilească în spaţiul extracarpatic. În 1764, zeci de mii de secui au trecut munţii şi s-au stabilit în Moldova

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu