Traian Furnea Vanatoreasa cea fricoasa

Lui Florian Pitiş

Într-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat,

Mititel cât un cercel
Stă pitit un şoricel
Tremurând bietul de el
Fiindcă-aflase dintr-o carte

Că-ntr-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat

Nici prea mare dar nici mică
Stă pitită o pisică
Tremurând şi ea de frică
Fiindcă-aflase dintr-o carte

Că-ntr-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat

Terminând de ros un os
Şade-un câine zdrenţuros
Tremurând şi el fricos
Fiindcă-aflse dintr-o carte

Că-ntr-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat

Fără vreun dinte ros
Şade-un lup foarte nervos
Tremurând şi el vârtos
Fiindcă-aflase dintr-o carte

Că-ntr-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat

Cu piedica puştii trasă
Şade o vânătoreasă
Tremurând cu tot cu casă
Fiindcă-afase dintr-o carte

Că-ntr-o nu ştiu care sară
Într-o nu ştiu care ţară
Într-un nu ştiu care sat
Sub un nu ştiu care pat

Mititele cât un cercel
Stă pitit un şoricel.


Din volumul „Legitimaţie de poet”, Editura Albatros, 1982


Într-o noapte de decembrie

Ştiind că nu prea am cămăşi
Îşi cumpăra prăjituri ieftine
O cămaşă.

(Eu ştiam că era cumpătată
Îşi cumpăra prăjituri ieftine
Şi la filme bilete în faţă)

Într-o noapte de decembrie
Treceam cu altă iubită
De mână
Prin troienele oraşului
La ea nu mă mai gândeam deloc
O mirişte arsă mai era
În sufletul meu.

M-a văzut
Şi ca o ploaie de stele
Vorbele ei
Mă loveau în spate.

Îmi striga
Că mi-a cumpărat o cămaşă cu preţul sudorii
Ei de tânără fată
Şi vrea să m-opresc să mi-o dea.

Mâna în mâna iubitei tinere o simţeam
Şi-am rupt-o la fugă-amândoi
Cu greaţă şi milă.

Frumos îmbătrânea gura ei
Strigându-mă peste omături
Şi lunecând pe gheaţă şi întruna căzând
După noi fugea cămaşa să-mi dea.

Cu greaţă şi milă
Alergam înainte
Şi ea fugea după noi
Lunecând pe gheaţă şi-ntruna căzând
Cămaşa să-mi dea.

Din volumul „Legiţimatie de poet”, Editura Albatros, 1982
,,,,,,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu