9 martie - Mucenicii şi Ziua Bărbatului

de Nicoleta Găleteanu

În caz că bărbaţii se simţeau cumva neglijaţi că nu au o sărbătoare numai a lor sau un motiv întemeiat să consume băutură ca la nuntă, tradiţia românească vine să îi...

... odată cu Sărbătoarea Mucenicilor şi a obiceiului celor 40 de pahare.

Imediat după 8 martie, Ziua femeii este urmată de cea a bărbatului când cei 40 de Mucenici le aduce în dar tot atâtea pahare de vin, închinate sfinţilor care au suferit martirajul din anul 320, pentru credinţa creştină.



Totodată , bătrânii spun că zilele capricioase ale babelor iau sfârşit, lăsând loc zilelor calde ale moşilor, compensând prin bunătate şi înţelepciune.


Tradiţii de Ziua Bărbatului



Aşadar, după omagierea zilei femeii la 8 Martie, această sărbătoare este destinată bărbaţilor, care trebuie să îşi măsoare rezistenţa împotriva Zeului Bachus. Tradiţia românească spune că prin cele 40 de pahare pe care trebuie să le consume astăzi în cinstea Sfinţilor Mucenici din cetatea Sevastei, aceş tia vor fi sănătoşi şi feriţi de boli tot anul.



Tot astăzi, cei care sunt stropiţi cu vinul din pahare - ce simbolizează sângele vărsat de martiri - vor avea putere de muncă peste an. Printre datinile adresate bărbaţilor se numără şi obiceiul de a merge la pescuit în această zi, iar cel care va prinde 40 de peşti, va trebui să mănânce unul viu ca să aibă noroc tot anul la prins peşte.



Pe lângă „dezlegarea postului" la băutură, obiceiul are însă şi o semnificaţie moralizatoare, fiind totodată o probă de autocontrol pentru bărbaţi.



Pentru a fi protejaţi de rele tot restul anului, cei care consumă toate cele 40 de pahare trebuie să îşi păstreze cumpătul, această provocare nefiind lipsită însă şi de riscuri. Astfel, bărbaţii care intră sub „ vraja" băuturii vor fi urmăriţi de acest viciu tot anul, căci credinţa lor nu este demnă de sacrificiul Sfinţilor Mucenici.



Legenda celor 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia este închinată credinţei supreme, pentru care aceş tia s-au sacrificat şi au îndurat chinuri cumplite în numele dragostei purtate lui Iisus Hristos. Ei au fost întemniţaţi, loviţi cu pietre, ţinuţi în apa ca gheaţă, schingiuiţi şi arşi pentru a se "lepăda" de creştinism, lucru pe care l-au refuzat cu demnitate.



În schimb, bărbaţii care abandonează această provocare sau nu rezistă efectului băuturii vor fi urmăriţi tot anul de acest viciu, întrucât credinţa lor nu este demnă de sacrificiul Sfinţilor.


Obiceiuri şi superstiţii de 9 martie



Obiceiurile urmează un ritual specific, uneori cu puternice influenţe locale sau regionale.



Potrivit credinţei populare, în ziua mucenicilor se deschid mormintele şi porţile Raiului, fiind un prilej pentru săvârşirea numeroaselor ritualuri prin care oamenii din popor încearcă să alunge gerul. Astfel, pe 9 martie, bătrânii rostesc descântece, copiii dansează peste foc, iar pământul se loveşte cu beţe pentru a scoate căldura, in timp ce flăcăii bat tobele în sate.



Tot în ultima zi a Babelor, bătrânii obişnuiesc să cureţe gospodăria şi ard gunoaiele cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura şi afară.



În semn de respect pentru credinţa de nestrămutat a Sfinţilor crucificaţi, gospodinele gătesc în această zi colaci în formă cifrei opt, numiţi, în funcţie de zonă, mucenici, sfinţi sau bradoş i. Colacii sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă.



În Moldova, aceştia au formă cifrei opt şi sunt copţi din aluat de cozonac ş i unşi cu miere şi nucă, care se dau de pomană, în credinţa că grâul va rodi astfel, iar oamenilor le va merge bine în acel an.



În Dobrogea se păstrează aceeaşi formă, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, în semn de purificare a lacului în care au fost aruncaţi cei 40 de Sfinţi Mucenici. În zona Galaţiului însă, colacii poartă numele „Sfinţ i şi Sfinţ iş ori”.



În Muntenia, pe lângă bradoş ii obişnuiţi, se face o „uitată" pentru morţi, un mucenic mai mare pe care copii îl „joacă" în jurul focului şi care este dedicat celor morţi.



Tinerii sar peste foc, pentru ca fumul să le pătrundă pe sub haine, să fie feriţi de rele şi să se bucure de sănătate. Cenuşa este presărată de gospodine peste straturile din grădină şi în jurul arborilor din livezi, pentru ca aceştia să fie roditori.



În multe sate din Banat, femeile merg la o apă curgătoare, curată, unde întind pomeni pentru cei morţi. Pe malul apei se aştern şervete curate pe care se pun mucenici îndulciti, o ulcică de colivă, un ulcior cu apă şi unul cu vin roşu, dulciuri şi mere.



Ofrandele sfinţite se fixează pe plute mici din lemn de alun, fiind lăsate să plutească pe apă în numele răposatului. Aici, obiceiul se numeşte „slobozirea pentru sufletele mortilor” şi este respectat cu sfinţenie în fiecare an în luna martie.



Nici gospodăriile nu sunt neglijate, astfel că arătorii trag prima brazdă, iar înaintea plugului se aruncă un ou fiert pentru ca roadele să fie îmbelşugate.


Ziua bărbatului, între 9 Martie şi 5 mai



Aşa cum femeile celebrează ziua de 8 martie ca sărbătoare dedicată special lor, nici bărbaţii nu ar trebui privaţi de o astfel de zi.



Doar că după sărbătoarea tradiţională a „Zilei Bărbatului", şi după consumarea celor 40 de pahare de vin, bărbaţii s-au răzgândit asupra zilei care îi celebrează în martie.



Aceş tia au propus, în 2008, ca Ziua Bărbatului să fie instituită şi sărbătorită legal pe 5 mai, urmâ nd ca tot atunci să fie ş i ziua tatălui, aşa cum Ziua Femeii este şi ziua mamei.



Aceştia contestau faptul că bărbatului nu îi este dedicată nicio zi deşi este egal cu femeia.

sursa: www.unica.ro

http://www.unica.ro/detalii/articole/9-martie-mucenicii-si-ziua-barbatului-3466.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu